Florea Dumitrescu, ministrul de Finanțe care a semnat aderarea României la Fondul Monetar Internațional (FMI) în 1972, fost guvernator al Băncii Naționale a României (BNR) și fost ambasador al României în China, a vorbit într-un interviu gândul despre intrarea în incapacitate de plată în 1981, unul dintre cele trei momente în care România a fost în „faliment tehnic”, respectiv nu a avut posibilitatea să onoreze datoriile pe care le avea.
Falimentul, spune Dumitrescu, a survenit ca urmare a ajungerii la scadență a mai multor credite, printre care și un credit pe termen scurt, de două miliarde de dolari. Deși nu a avea o datorie externă mare, România nu a reușit să facă față scadențelor suprapuse, iar Nicolae Ceaușeșcu a refuzat să aprobe „rostogolirea” unor datorii, respectiv înlocuirea unor împrumuturi ajunse la scadență cu alte împrumuturi.
„În 1981-1982, România a intrat în incapacitate de plăți, deși avea o datorie mult mai mică decât cea a Poloniei sau a Ungariei. Era vorba de circa 10-12 miliarde de dolari. România era o țară cu potențial, dar problema a fost structura datoriei. În structura creditelor, 20% erau credite pe termen scurt, care trebuiau plătite într-un an. Și atunci, pentru că veneau la scadență și împrumuturile pe termen mediu și lung și cele pe termen scurt, nu am mai putut să plătim un credit pe termen scurt de 2 miliarde de dolari”, a explicat Dumitrescu, la vremea respectivă ambasador al României în China.
Cum au fost afectați românii de falimentul tehnic
Soluția finanțiștilor români, de a rostogoli creditului, nu a fost aprobată de Ceaușescu.
„S-a cerut o aprobare de la Ceaușeșcu pentru a încheia un nou credit pe termen scurt, dar nu s-a obținut așa că nu s-au mai plătit niște furnizori. Partenerii României au sistat relațiile comerciale și s-a creat un cerc vicios”, își amintește fostul ministru de Finanțe.
Pentru a ieși din această situație, autoritățile de la București s-au întâlnit la Paris cu toți creditorii care aveau de recuperat bani.
„Acolo s-au încheiat două acorduri pentru reeșalonarea datoriilor. Au fost negociate alte termene și s-a forțat și exportul, de aceea în România în acea perioadă nu prea mai găseai nimic în magazine”, a povestit Dumitrescu.
Între timp, situația din țară a început să se deterioreze deoarece au fost luate și o serie de măsuri care au afectat populația, cum ar fi creșterea unor impozite și a unor prețuri.
Lucrurile s-au înrăutățit și mai mult când Ceaușescu a decis să lichideze întreaga datorie a României.
„Când a văzut Ceaușescu dobânzile de 800 de milioane, un miliard de dolari pe care le plăteam în fiecare an, a spus că trebuie să scăpăm de datorii”, afirmă fostul oficial.
Dumitrescu: România alunecă spre situația Greciei
Florea Dumitrescu este de părere că evoluția datoriei României în ultimul deceniu, dar și dezechilibrele constatate de Bruxelles ar putea duce țara într-o situație similară cu cea a Greciei.
„România este într-o situația care după părerea mea și a altor experți merge pe urmele Greciei. România alunecă spre situația Greciei. Uniunea Europeană a analizat situația României și ne-a încadrat la o categorie cu risc pentru dezechilibre”, a spus Dumitrescu.
Sursă: Eurostat
Comisia Europeană a decis, la finele lunii februarie, includerea pentru prima dată a României în procedura de dezechilibru macroeconomic, unul dintre motive fiind intenția autorităților de la București de a renunța în acest an la programul de asistență externă, cu Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană și Banca Mondială.
Oficialii europeni au arătat că, în România, dezechilibrele au fost semnificativ reduse, dar rămâne un risc al implementării reformelor, astfel că este necesară o monitorizare.
Procedura privind dezechilibrele macroeconomice este un mecanism de supraveghere pentru preîntâmpinarea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice în cadrul Uniunii Europene.
România a dat faliment de trei ori
În istoria recentă, România a fost la un pas de a intrat în faliment în 1997, când rezervele BNR se aflau la un nivel foarte redus. Privatizarea operatorului național de telefonie fixă Romtelecom, vândut companiei elene OTE, a ajutat la evitarea intrării în incapacitate de plată, notează Ziarul Financiar.
De la câștigarea independenței, statul român s-a aflat de trei ori în faliment, prima dată fiind în 1933, pe fondul Marii Crize. Celelalte două momente au avut loc în 1981 și în 1986.